Cele mai grele alegeri prezidenţiale din Polonia

Mâine, 20 iunie 2010, polonezii sunt chemaţi la urne să-l aleagă pentru următorii 5 ani ( dacă îl ajută puţin soarta şi nu trece prin cine ştie ce accident fatal) pe noul preşedinte al acestei ţări cu circa 38 de milioane de locuitori şi încă vreo 20 de milioane prin alte ţări precum S.U.A., Marea Britanie, Brazilia, Israel sau Germania.

Conform legii, dacă niciun candidat nu întruneşte minim 50 % din totalul voturilor, un al doilea tur de scrutin va avea loc pe 4 iulie.

Principalii candidaţi sunt:

- actualul preşedinte interimar, Bronisław Komorowski, ajuns în funcţie după decesul în urma unui accident aviatic al Preşedintelui Lech Kaczyński; acesta este şi candidat la Platforma Civică guvernantă a Poloniei (PO) şi este foarte optimist pentru alegerile prezidenţiale, având numeroşi susţinători, printre care eroul Poloniei, Lech Wałesa, fostul preşedinte al Poloniei, câştigător al Premiului Nobel pentru Pace şi cofondator al Mişcării Solidaritatea care a început valul de îndepărtare a regimului comunist în întreaga Europă;

- principalul partid din opoziţie, PiS (Lege şi Justiţie, în poloneză Prawo i Sprawiedliwość) vine cu o lovitură la sentimentele polonezilor, sprijinindu-l pe fratele geamăn al lui Lech Kaczyński, Jarosław. Acesta a fost şi Prim-Ministru al Poloniei la începuturile prezidenţiale ale lui Lech, în perioada iulie 2006- noiembrie 2007, anunţându-şi candidatura în 26 aprilie 2010 şi declarând public că ar vrea să continue ceea ce a început fratele său;

- Partidul Alianţa Democrată de Stânga (SLD, adică Sojusz Lewicy Demokratycznej) s-a văzut nevoit să îşi schimbe candidatul, după ce Jerzy Szmajdzinski a murit şi el în dramaticul accident aviatic din 10 aprilie, pe aeroportul militar Smolensk din Rusia. Astfel a fost numit Grzegorz Napieralski, preşedintele acestui partid şi membru al Parlamentului încă din 2004.

Structura politică a Poloniei arată cam aşa, în mare:

- În momentul de faţă, Preşedintele Poloniei, aşa cum scriam şi mai sus, este Bronisław Maria Komorowski.
- Şeful Guvernului este Prim-Ministrul Donald Tusk.
- Adunarea Naţională a Poloniei (Zgromadzenie Narodowe) este numele celor două camere ale Parlamentului, Seimul (460 de locuri) şi Senatul (100 de locuri).
- Preşedintele ţării este ales prin vot majoritar pentru o perioadă de 5 ani.
- Prim-Ministrul este ales de Preşedinte (cu acordul Seimului).
- În Senat, 100 de membri sunt aleşi prin majoritate de voturi în circumscripţie plurinominală pentru o perioadă de 4 ani (există 40 de circumscripţii plurinominale care constau în 2 până la 4 locuri).
- În Seim, 460 de membri sunt aleşi printr-o listă deschisă cu reprezentaţie proporţională pentru o perioadă de 4 ani (există 41 de circumscripţii plurinominale care constau în 7 până la 19 locuri. Alegătorii sunt obligaţi să exprime un vot preferenţial pentru candidatul la alegerea lor. Toate voturile preferenţiale sunt înscrise drept voturi pentru partidul candidatului. Există un prag de 5 % pentru partide şi un prag de 8 % pentru coaliţii. Pragul se aplică la cota de voturi la nivel naţional, nu la circumscripţia electorală. Candidaţii care aparţin etniilor minoritare sunt exceptate de la cerinţele de prag).

Mă opresc aici, nu de alta dar mi-am terminat sursele de inspiraţie într-un domeniu care îmi este uşor potrivnic, politica :)

Trebuie să remarc în finalul acestui articol că Polonia se află oarecum în situaţia României de anul trecut: nu prea mai are de unde alege. Păcat că o asemenea tragedie, cum a fost cea din aprilie, care a curmat 96 de vieţi, printre care cei mai importanţi oameni politici polonezi, tinde să sufoce viitorul acestei ţări care reuşise cumva să stea la suprafaţă când toată Europa se scufunda.

Update: Noul preşedinte al Poloniei este Bronisław Komorowski, câştigător al 53.01 % dintre numărul total de voturi, comparativ cu principalul adversar, Jarosław Kaczyński, cu diferenţa de 46.99 %. Se pare că va fi o relaxare democratică în această ţară până acum aflată sub o conducere destul de conservatoare. Cine ştie însă dacă această relaxare le va aduce plusuri ori minusuri...

De ziua ta, mămico, în dar ţi-am adus Laurka

Astăzi, 26 mai, toţi copiii polonezi sărbătoresc Ziua Mamei (Dzień Matki). Cam târziu, ar spune unii dintre noi, obişnuiţi cu 8 Martie, însă mai sunt multe alte ţări care au dedicate alte zile decât ne-am imaginat. (click aici pentru detalii)

Specifice acestei zile sunt festivităţile din grădiniţe şi şcoli, când copiii învaţă cum să creeze LAURKI (laurka la singular) - hârtii decorate cu flori pe care se scriu urări şi în general cuvinte inocente de dragoste pentru mama. Instituţiile educaţionale se implică şi ele prin organizarea de evenimente la care sunt invitaţi în special părinţii.

Această sărbătoare a intrat în tradiţia Poloniei pentru prima dată în anul 1923, în oraşul Cracovia, deşi a devenit cu adevărat populară abia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi după, atunci când femeia poloneză, de obicei mamă şi văduvă, a reuşit să supravieţuiască acelei tragedii istorice (peste 5,5 milioane de polonezi au fost ucişi) şi să îşi întreţină propria familie.

Pentru aceste femei puternice şi pentru urmaşele lor, astăzi le urez un românesc LA MULŢI ANI! şi două variante poloneze, la alegere :)

Cea simplă:
Szczęśliwego Dzień Matki! (O zi Fericită a Mamei!)
A se citi “şceunşlivego gieni matchi”.

Cea complicată:
Wszystkiego dobrego na Dzień Matki dla wszystkich Matek! (Cele mai bune urări de Ziua Mamei pentru toate mamele!)
A se citi ”fşîstchiego dobrego na gieni matchi dla fşîstchih matec”.

Ortodoxismul din catolica Polonie

Despre religia Poloniei se poate crede în primă fază că se leagă în mare parte de cel mai bun conducător pe care l-a avut vreodată lumea catolică, Papa Ioan Paul al II-lea, de origine poloneză şi apărător îndârjit al drepturilor omului şi libertăţii de exprimare a poporului polonez în vreme de război şi comunism.

De fapt, Polonia îşi păstrează şi consolidează de multe secole încoace credinţa, fiind considerată cea mai catolică ţară europeană.
Ca să vă faceţi o idee, la ultimul barometru de opinie publică din anul 2008 organizat de CBOS- Polonia,
- 94 % din polonezi au afirmat că ei cred în Dumnezeu;
- 6 % au afirmat că nu ştiu sau că nu cred în Dumnezeu;
- 52 % dintre credincioşi au spus că participă la întâlniri religioase/ ceremonii/ slujbe etc. cel puţin o dată pe săptămână;
- 17 % dintre credincioşi au spus că participă la astfel de întâlniri o dată sau de două ori pe lună;
- 18 % au afirmat că participă la întâlniri religioase de câteva ori pe an;
- 13 % dintre credincioşi au afirmat că nu se duc niciodată la biserică.

Deşi în secolele 16 şi 17 Polonia era recunoscută pentru unicitatea toleranţei sale religioase, totuşi presiunea Bisericii Catolice a dus spre o majoritate covârşitoare, astfel că în prezent, dintr-o populaţie de circa 38 de milioane de oameni, peste 34 de milioane sunt catolici, pe locul doi fiind ortodocşii cu circa 500 de mii de credincioşi, apoi evreii (cam 200 de mii) şi alte religii gen evanghelişti reformaţi, protestanţi, adventişti, penticostali etc. Remarcaţi desigur numărul scăzut de evrei de care s-au îngrijit nemţii, în stilul caracteristic, să elimine vreo 3 milioane în al Doilea Război Mondial.

Aşadar, într-o ţară majoritar catolică, există totuşi comunităţi de ortodocşi, în mare parte influenţe ale ţărilor vecine ortodoxe Ucraina şi Lituania care au format cândva teritorii comune cu Polonia.

Bisericile ortodoxe şi cele greco-catolice (bisericile unite cu Roma), numite cerkwie (cerkiew la singular) sunt nişte rarităţi admirate şi iubite în Polonia; unele cu influenţă bizantină, altele cu influenţă catolică, ele păstrează totuşi elementele specifice ortodoxismului:
- clădirile sunt construite în formă de cruce, cruce grecească sau cerc (simbol al infinitului);
- acoperişurile vor avea întotdeauna o cruce pe ele, pentru că bisericile acestea sunt construite în numele lui Iisus Hristos;
- cupolele specifice arhitecturii ortodoxe au numere clar definite, între 1 şi 33; când pe o biserică se află doar o cupolă, înseamnă Unul Dumnezeu; când sunt două, reprezintă simbolurile omului şi ale lui Dumnezeu; trei cupole înseamnă Sfânta Treime; patru cupole nu se vor găsi niciodată pe biserici, dar cinci înseamnă Iisus şi Evangheliştii (Marcu, Matei, Luca şi Ioan); şapte cupole înseamnă cele şapte taine bisericeşti; 13 înseamnă Iisus şi apostolii Săi şi în sfârşit 33 de cupole înseamnă cei 33 de ani ai lui Iisus pe Pământ;
- interiorul bisericii este divizat în naos, vestibul şi altar; altarul va fi întotdeauna orientat către Est, iar vestibulul către Vest (orientare asemănătoare cu cea a bisericilor catolice, care cred că au în Est Raiul);
- preoţii ortodocşi trebuie să fie dăruiţi cu voce, pentru că întreaga liturghie (care poate dura mai bine de 3 ore) este cântată de către ei. Melodiile şi cuvintele sunt aproape neschimbate încă de la începuturile creştinităţii, deci ar fi bine măcar o dată să ascultaţi o liturghie cap coadă, asta dacă vreţi să vă întoarceţi puţin în timp.

Dacă sunteţi în căutarea centrului spiritual al Poloniei, nu numai pentru ortodocşi, treceţi pe la Muntele Sfânt Grabarka, unde veţi găsi păduri de cruci lăsate de pelerini din întreaga lume sau mănăstiri şi biserici cu icoane făcătoare de minuni.

Cel mai vestit punct de oprire pentru milioane de credincioşi din întreaga lume este la Sfânta Icoană a Poloniei, Madona Neagră, adăpostită în Mănăstirea Jasna Góra.
Există legende care spun că această icoană (creată probabil în secolul 6), a căpătat un aspect înnegrit din cauza unui incendiu din care a fost salvată de o prezenţă divină, iar zgârieturile care se pot observa pe obrazul drept se pare că ar proveni în urma unui jaf din anul 1430; atunci, câţiva reprezentanţi ai husitismului, mişcare împotriva papalităţii, au jefuit mănăstirea, luând cu ei la plecare inclusiv icoana. După ce au urcat-o în căruţa lor, caii nu au vrut să mai pornească de pe loc. Văzând asta, au azvârlit-o pe pământ, nu înainte ca unul dintre jefuitori să fi zgâriat forma sabiei sale pe chipul Fecioarei Maria.
Acest sanctuar din sud-vestul Poloniei (la 150 de km de superbul oraş turistic Wrocław) primeşte circa 14.000 de vizitatori pe zi; deşi pare mult, imaginaţi-vă cum este în zilele sfinte 15 august şi 8 septembrie...

Iată mai jos câteva biserici ortodoxe şi greco-catolice din Polonia: