Mă ţin de cuvânt şi revin cu alte detalii incitante de la cursul de limba polonă :)
Nu insist prea mult, mai ales pentru cei care n-au niciun interes să cunoască această limbă, dar vă pot arăta ceva ce eu consider că e al naibii de amuzant. Nu ştiu dacă vreun Seinfeld, Mr. Bean ori Peter Sellers ar putea să mă distreze mai tare zilele astea decât o face număratul în poloneză. Iată şi de ce (voi scrie în paranteză cum se citeşte în română, ca să înţelegeţi mai bine):
0 = zero (zero)
1 = jeden (ieden)
2 = dwa (dva)
3 = trzy (tşî)
4 = cztery (ciîterî)
5 = pięć (pieunci)
6 = sześć (şeşci)
7 = siedem (şiedem)
8 = osiem (oşiem)
9 = dziewięć (gievieunci)
10 = dziesięć (gieşieunci)
Hai că până aici nu e rău, nu? De la 11 la 19 se adaugă un „naście” la sfârşit, gen “dwanaście” care este 12, „czternaście” 14 şi tot aşa.
20 se schimbă, astfel că se scrie “dwadzieścia” (dvagieşcia), iar între 20 şi 29 se adaugă numerele de mai sus. Exemplu:
24 = dwadzieścia cztery (dvagieşcia ciîterî)
Iată însă de ce râd cu lacrimi de crocobaur:
30 = trzydzieści (tşîgieşci)
40 = czterdzieści (ciîtergieşci)
50 = pięćdziesiąt (pieuncigieşiaunt)
60 = sześćdziesiąt (şeşcigieşiaunt)
70 = siedemdziesiąt (şiedemgieşiaunt)
80 = osiemdziesiąt (oşiemgieşiaunt)
90 = dziewięćdziesiąt (gievieuncigieşiaunt)
100 = sto (sto)
200 = dwieście (dvieşcie)
300 = trzysta (tşîsta)
400 = czterysta (ciîterîsta)
500 = pięćset (pieunciset)
600 = sześćset (şeşciset)
700 = siedemset (şiedemset)
800 = osiemset (oşiemset)
900 = dziewięćśet (gievieunciset)
1000 = tysiąć (tîşiaunci)
Suta salvează puţin situaţia, ce cuvânt simplu şi frumos, sto...
Dar hai să merg mai departe şi să vă arăt, să zicem, luăm la nimereală, 143:
Sto czterdzieści trzy (sto ciîtergieşci tşî)
Încă un număr:
191:
Sto dziewięćdziesiąt jeden (sto gievieuncigieşiaunt ieden)
Sau, de ce nu, palpitantul 69:
Sześćdziesiąt dziewięć (şeşcigieşiaunt gievieunci)
Ultimul exemplu cred că vă pune pe gânduri şi pe voi... Pesemne că după atâta efort lingvistic, vine un chef nebun! De viaţă, desigur :)
Astfel am ajuns la concluzia că nu are rost să plâng pe umerii limbii mele române că e grea şi mulţi o strică. Până la urmă, iată, se poate şi mai rău…
Foarte tare. Am avut şi eu o tentativă de curs de chineză acum ceva timp dar n-am făcut decât introducerea:
RăspundețiȘtergerehttp://stefan114.blogspot.com/2009/03/chineza-pentru-incepatori-absoluti.html
După aia am mai scris şi o lecţie şi după asta am luat-o pe arătură :D Aici e categoria:
http://stefan114.blogspot.com/search/label/%22Chinez%C4%83rii%22
Baftă în continuare cu poloneza şi mai aştept şi alte postări cu acelaşi subiect :)
Pfuai, pai articolele tale bat la fund poloneza mea! Fascinanta limba, pacat ca te-ai lasat de ea... sper sa nu am aceeasi soarta :))
RăspundețiȘtergereAh, nu, Doamne fereşte! Nu m-am lăsat. Am mai învăţat între timp. Doar că n-am mai scris pe blog despre ea.
RăspundețiȘtergereNu mai pacali oamenii atunci si pune mana de scrie ca vreau sa ma informez, altfel nu mai scriu nici eu nimic de poloneza, da? :p
RăspundețiȘtergerePe mine ma termina orice numaru cu 3.. cand e vorba deja de 33 sau 333 nici macar nu ma mai chinui. :))
RăspundețiȘtergere@ Dia: hai ca nu e chiar asa de rau, uita-te la 9 si 10 :))
RăspundețiȘtergereCu alea ma descurc fara nicio problema. Dar 333 este un numar de cosmar pentru mine! :)) Si Pani Ewa mereu ma pune pe mine la ceva cu 3 :))
RăspundețiȘtergere