Călătoria borşului prin Europa

În limba română, cuvântul borş înseamnă, conform DEX, zeamă acră preparată din tărâţe de grâu, de secară sau de sfeclă de zahăr fermentate în apă şi este folosit ca bază pentru ciorbe.
De asemenea, în limba română borş se mai foloseşte ca un sinonim chiar pentru cuvântul ciorbă, de exemplu “borş de peşte” sau “borş de perişoare”, cu condiţia ca borşul să fie printre ingrediente.

Ceea ce nu ştiam eu este că termenul de borş se foloseşte şi în alte ţări: boršč în cehă, borš în estoniană, borshch în rusă şi ucraineană şi barszcz în poloneză.

Ce reprezintă de fapt acest termen pentru celelalte popoare, şi în cazul de faţă pentru polonezi, este chiar un preparat culinar în sine, şi nu o bază ca la noi.
Barszcz (de citit barşciî) se obţine simplu, dar durează mult prepararea lui:
Întâi se pregăteşte zakwas, care este un amestec de felii de sfeclă roşie, oţet şi condimente, lăsat la macerat pentru câteva zile, peste care se adaugă apă şi se fierbe faimoasa supă roşie poloneză, în care se adaugă, după gust, usturoi sau ceapă.

La masă se serveşte împreună cu un tip de pierogi mai mici (uszka sau urechi mici). Aceştia pot avea diferite umpluturi, dar cei mai iubiţi sunt cei cu carne tocată sau cu varză şi ciuperci.

Barszcz se serveşte şi rece (cunoscut ca chłodnik) alături de smântână, ceapă verde, castravete, ridiche, în fine, cam de toate după preferinţe. Această variantă nu este însă preferata tuturor polonezilor, şi nici a mea.

Varianta ucraineană conţine mult mai multe, printre care şuncă afumată, bucăţi de sfeclă roşie, morcovi şi alte legume. Este şi ea găsită în bucătăria poloneză, explicabil prin puternicele legături istorice şi culturale dintre aceste două ţări.

Pentru cei care nu au timp sau chef să aştepte zile întregi pentru preparare, există şi varianta la plic de la Knorr (poate mai sunt şi alte companii, dar eu atât am văzut în magazine), peste care dacă se adaugă la fiert puţin usturoi praf şi condimente se obţine cam aceeaşi supă.

Nu uitaţi, barszcz este în top 3 supe tradiţionale din Polonia, trebuie şi merită încercată ;)